Criza alimentară globală: măsuri luate de Banca Mondială și FMI

Din ce în ce mai mulți economiști susțin scenariul unei crize alimentare, pe care fiecare dintre noi o înțelege în felul său propriu. În contextul invaziei Ucrainei de către Rusia, se conturează un asemenea scenariu care ne privește pe toți. Iată în ce stadiu se află criza alimentară globală.

În acest context sensibil, șefii Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional (FMI), Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM) şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) au lansat săptămâna aceasta un apel comun la “acţiune urgentă în materie de securitate alimentară”, conform Reuters.

„Chemăm comunitatea internaţională să sprijine de urgenţă ţările vulnerabile prin acţiuni coordonate precum furnizarea urgentă de alimente, un sprijin financiar, o producţie agricolă mărită şi un comerţ deschis”, au declarat cei patru responsabili într-un comunicat comun.

Criza alimentară globală bate la ușă

Aceștia au mai declarat că este esenţială furnizarea rapidă a unui sprijin coordonat ţărilor în situaţie de insecuritate alimentară. Astfel, preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, directoarea generală a FMI, Kristalina Gheorghieva, directorul executiv al PAM, David Beasley, şi directoarea generală a OMC, Ngozi Okonjo-Iweala au spus că „efectele războiului din Ucraina se adaugă pandemiei de COVID-19, în timp ce schimbările climatice şi accelerarea conflictelor cauzează pagube persistente populaţiilor din toată lumea”.

Așadar, „creşterea puternică a preţurilor la produsele de bază şi penuriile în aprovizionare măresc presiunea asupra gospodăriilor din întreaga lume şi aruncă alte milioane de persoane în sărăcie”.

Comunitatea internaţională trebuie „să ajute să se răspundă nevoilor urgente de finanţare, mai ales prin intermediul subvenţiilor”, recomandă responsabilii instituţiilor menţionate. Aceștia mai menţionează că „finanţarea aprovizionărilor alimentare imediate sunt plase de siguranţă pentru a răspunde nevoilor persoanelor sărace şi micilor agricultori confruntaţi cu preţuri mai mari pentru aprovizionare”.

În plus, pentru a evita o criză alimentară globală, o altă acțiune necesară este menţinerea unui comerţ internaţional “deschis” şi absenţa recurgerii la „măsuri restrictive precum interdicţiile de exporturi de mărfuri alimentare sau de îngrăşăminte, care amplifică şi mai mult suferinţele celor mai vulnerabili”.

„Este deosebit de important să nu fie impuse sancţiuni la exporturile privind achiziţiile alimentare umanitare de către PAM”, adaugă comunicatul şefilor celor patru instituţii internaţionale.